Artmark .Licitația de Toamnă, inclusiv o secțiune caritabilă dedicată Asociației “Climb Again” .

https://www.artmark.ro/ro/licitatie/licitatia-de-toamna-inclusiv-o-sectiune-caritabila-dedicata-asociatiei-climb-again

Licitația de Toamnă, (2025) inclusiv o secțiune caritabilă dedicată Asociației “Climb Again”

Expoziția:
marți, 1 octombrie – luni, 20 octombrie (10:00 – 20:00)
marți, 21 octombrie (10:00 – 17:00)

Toamna este sezonul artei, momentul în care colecționarii și pasionații de artă se întâlnesc cu capodoperele din cadrul Licitației de Toamnă, eveniment ce aduce în lumina reflectoarelor operele celor mai valoroși artiști români, cei a căror prezență pe piața licitațiilor se traduce prin recorduri și tranzacții notabile. Licitația de Toamnă marchează un vârf al sezonului artistic, oferind acces la opere rare, de colecție, ale artei românești – de la pictură clasică și modernă, la artă contemporană, sculptură și grafică. Dintr-o licitație de capodopere nu lipsesc cei mai bine tranzacționați artiști români. Deținător de recorduri, Nicolae Grigorescu este prezent cu o lucrare din colecția istorică Quintus, dar și cu o lucrare gingașă, un portret de copil, ce ne introduce în atmosfera inocentă a copilăriei portretizată de inegalabilul Nicolae Tonitza pe care îl regăsim în licitație cu ”Micuța bretonă”.

Estimare
€ 25.000 – 45.000
Descriere
ulei pe carton 29.5 x 38.5 cm
PROVENIENȚĂ
colecția istorică Maria și Ion Ionescu-Quintus (1875-1933); colecția istorică Mircea Ionescu-Quintus (1917-2017); colecția familiei Ionescu-Quintus.
INFORMAȚII DOCUMENTARE
Opera este menționată în „Colecția Maria și Ion Ionescu-Quintus”, Ionescu Ruxandra, Revista Muzeelor, Nr. 5, 1972, pp. 453-458. Opera a participat la „Expoziția centenarului pictorului Nicolae Grigorescu”, București,12-30 iunie 1938 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 57, pag. 14 sub titlul „Vatră”.
Detalii
Mărturie a spiritualității sale naționale, opera lui Nicolae Grigorescu ne înfățișează o panoramă esențializată a imaginii desăvârșite a naturii și a omului, cărora artistul le va rămâne fidel pe tot parcursul creației sale. Atenția pe care o va acorda vieții de la sat va ilustra însăși legătura cu mediul în care s-a născut și a copilărit. Pornind de la peisajele țării – Rucăr, Câmpina, Muscel, Ghergani, Valea Dâmboviței, Valea Buzăului sau Valea Moldovei, la oamenii locului și la ocupațiile acestora de zi cu zi, artistul ne va înfățișa pe rând priveliști realiste ale pitorescului românesc. Una din expunerile extinse ale operei sale o va reprezenta Expoziția centenară din anul 1938, de la Academia Română, susținută de ocrotirea suverană a M. S. Regele Carol II, care atrăgea asupra sa totodată și atenția creării unui muzeu. Prezentată în imagini cronologice, expoziția va reuni epoci și subiecte variate, înfățișând panoramic peisaje de la Barbizon, sate bretone și normande, numeroase chipuri și peisaje, străzi din Vitré, precum și numeroase lucrări inspirate de una dintre cele mai proeminente teme ale sale – satul românesc.

Parte din această expoziție va face parte și opera „Căldura vetrei” din colecția Maria și Ion Ionescu-Quintus – care strângea în perioada interbelică în visteriile sale opere ale unor artiști precum: Theodor Aman, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Marius Bunescu, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Sava Henția, Ștefan Popescu, Ion Theodorescu-Sion, Lascar Vorel, Aurel Jiquidi sau Constantin Jiquidi.

Începând cu anii ’30 colecția de artă Quintus se va bucura și de recunoaștere publică, fiind solicitată deseori cu ocazia unor evenimente precum marile retrospective ale marilor maeștri: Nicolae Grigorescu (1938), Ștefan Luchian (1939, 1968), Ion Andreescu (1950), Marius Bunescu (1956), precum și cu ocazia unor expoziții precum „Expoziția interparlamentară de artă modernă și contemporană” de la București (1931), „Expoziția G. Petrașcu” (1933), „Salonul Oficial (1931).
Bibliografie
Vlahuță Alexandru, „Pictorul Grigorescu. Vieața și opera lui”, Ed. Casa Școalelor, București, 1910.
Catalogul „Expoziției Centenarului Pictorului Nicolae Grigorescu”, Academia Română, Academia română, București, 12-30 iunie 1938.
Ionescu Ruxandra, „Colecția Maria și Ion Ionescu-Quintus”, Revista Muzeelor, Nr. 5, 1972, pp. 452-458

Cap de copil (Copilul lui Grămadă)

Cap de copil (Copilul lui Grămadă) [1880-1900]
Nicolae Grigorescu
Urmărește artistul
1838, Pitaru, Dâmboviţa – 1907, Câmpina
Estimare
€ 30.000 – 50.000
Descriere
ulei pe lemn 29 x 22 cm semnat dreapta jos, cu roșu, „Grigorescu”
PROVENIENȚĂ
posibil colecția economistul Eugeniu Carada (1836-1910), fondatorului Băncii Naționale
Detalii
Datând din perioada maturității depline, această schiță magistrală mărturisește totala înstăpânire asupra mijloacelor de expresie de către Grigorescu. Arta redării prin câteva trăsături de penel, în nuanțe cromatice deschise și luminoase, a unui univers uman se împletește cu fina intuiție psihologică în acest sondaj pe care artistul îl face în universul de puritate al copilăriei.

Subjugat de vivacitatea și prospețimea acestui început de viață, artistul sesizează privirea interogatoare și directă adresată lumii, ochii de catifea ai copilului pe care așterne rapid și sigur, câte un strop de alb. Chipul bucălat și roz se detașează pe fondul de culoare alb-gri pictat în strat fin,…
Bibliografie
Expoziție de tablouri. Colecțiunea Eug.Carada.N.Grigorescu, Andreescu, Alpar, Aman, Montchablon, Mirea[Catalog]. Salonul „Arta”, București [1910].
Lucian Predescu, Enciclopedia României Cugetarea, Material românesc. Oameni și înfăptuiri, ediție anastatică, Saeculum I.O., Editura Vestala, București, 1999, p.372.
iongramada.wordpress.com/wp -content/uploads/2018/10/famgramada-schita-genealogica

Cap de copil (Micuța bretonă)


81. Cap de copil (Micuța bretonă)
Nicolae Tonitza
1886, Bârlad – 1940, Bucureşti
€ 30.000 – 60.000

ulei pe carton 38 x 32.5 см semnat dreapta sus, cu brun, „Tonitza”

Acordă o atenție deosebită subiectului copiilor în cadrul lucrărilor sale începând cu anul 1924, când va începe să se concentreze mai mult pe realizarea unei incursiuni meditative în tema copilăriei. Principalul izvor de inspirație creativă vor fi chiar cei trei copii ai săi pe care va reuși să-i surprindă din copilărie până la maturizare servindu-i acestuia ca și modele în cadrul mai multor lucrări, unde câteva exemple în acest sens sunt: ,,Copil în roșu”, ,,Fată în interior” sau ,,Fetiță cu fundă în păr”.

Printre micile sale muze feminine pe care le surprinde le regăsim pe Catrina și pe Irina, fiicele sale sau pe Nineta, nepoata sa, care de cele mai multe ori, acestea sunt… Прочетете още
Препратки
ȘORBAN, Raoul, ”Tonitza”, Editura Meridiane, București, 1973.

De la Theodor Pallady și ale sale personaje pariziene, Gheorghe Petrașcu cu teme dintre care vederi venețiene până la portret și natură statică, Nicolae Vermont cu chivuțele sale sau Nicolae Dărăscu cu peisajele sale neoimpresioniste, până la Ștefan Luchian, selecția licitației include de la vechi maeștrii până la reprezentați ai tinerei generații de artiști.

Tranzacționați în țară, dar iubiți și apreciați și peste hotare nu lipsesc Adrian Ghenie, Jacques Hérold, Jean David, Horia Damian, dar și Corneliu Baba, Margareta Sterian, Alexandru Ciucurencu și Constantin Piliuță.

Descriere
ulei pe pânză 50 x 44 cm semnat dreapta jos, cu ocru, „O. Băncilă”
INFORMAȚII DOCUMENTARE
Opera a participat în Expoziția Octav Băncilă (1872-1972), Muzeul de Artă al RSR, iulie-august 1972 și este reprodusă în catalogul expoziției la nr. 75.
Detalii
Creația sa abundă în tablouri inspirate de viața nomazilor a vieții cotidiene a oamenilor, unde tipologiile pe care Băncilă le abordează sunt realizarea personajul feminin, care întruchipează de cele mai multe ori cărturăreasa, spălătoreasa sau vrăjitoarea.

Lucrare reprezentativă pentru preocuparea artistului Octav Băncilă de a surprinde viața cotidiană a oamenilor simpli, subiect ce va fi reluat de către acesta în anii următori, ,,Spălătoreasa” înfățișează cu realism și ematie, o femeie surprinsă în timpul muncii.

Chipul ei poartă urmele oboselii, iar gesturile, deși simple, trădează forța și răbdarea acumulată în timp. Vestimentația modestă, mâinile umezite și atidudinea ușor aplecată transmit autenticitatea scenei rurale. Paleta caldă, în tonuri pământii de brun și roșu cât și lumina difuză conturează atat atmosfera muncii grele, cât și vrednicia personajului realizat. Prin această scenă, pictorul își afirmă umanismul și sensibilitatea social, caracteristice întregii sale creații

1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 2.000 – 3.500
Descriere
ulei pe pânză 45 x 44.5 cm semnat stânga jos, cu ocru, ”Octav Băncilă”
INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Amurg [cca. 1910]
Octav Băncilă
Urmărește artistul
1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 1.200 – 1.800
Descriere
ulei pe pânză 18.5 x 32 cm semnat stânga sus, cu negru, ”Octav Băncilă”

Mere [1915-1920]
Octav Băncilă
1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 1.500 – 2.500
Descriere
ulei pe pânză 23.5 x 35 cm semnat dreapta sus, cu ocru, ”Octav Băncilă”

Cireșe [anii ’20]
Octav Băncilă

1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 1.800 – 2.500
Descriere
ulei pe pânză 35 x 30 cm semnat stânga jos, cu brun, ”Octav Băncilă”

Ulcior cu trandafiri [1925-1930]
Octav Băncilă
1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 2.000 – 3.000
Descriere
ulei pe pânză 47 x 39 cm semnat dreapta jos, cu roșu „Octav Băncilă”

Crizanteme [1925-1930]
Octav Băncilă
1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 2.500 – 3.500
Descriere
ulei pe pânză 48.5 x 62.5 cm semnat dreapta sus, cu brun, „Octav Băncilă”

Ghicitoarea [1914]
Octav Băncilă
1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 3.500 – 5.500
Descriere
ulei pe pânză 57.5 x 57.5 cm semnat și datat stânga sus, cu brun, ”Octav Băncilă, 1914”
Detalii
Băncilă își va îndrepta de cele mai multe ori atenția în cadrul lucrărilor sale asupra vieții cotidiene a oamenilor, a clasei muncitoare, a țăranilor sau asupra minorităților cărora le va studia îndelung porturile și obiceiurile reușind, astfel, să le transcrie pictural întreaga psihologie.

Artistul le va surprinde căruțele care cutreieră prin depărtări sau corturile campate pe iarbă, direct în mijlocul naturii, folosindu-se de o cromatică evervescentă. Creația sa abundă în tablouri inspirate de viața nomazilor, unde tipologiile pe care Băncilă le abordează sunt realizarea personajul feminin, care întruchipează de cele mai multe ori vrăjitoarea, cărturăreasa sau ghicitoarea, cum… Citește mai mult
Bibliografie
COMAN, Anton, ,,Octav Băncilă”, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954.

Micuța țărăncuță [cca. 1915]
Octav Băncilă

1872, Corni, Botoșani – 1944, Bucureşti
Estimare
€ 1.500 – 2.500
Descriere
ulei pe pânză 33 x 31 cm semnat stânga jos, cu roșu, ”Octav Băncilă”

Cusătoreasă [1932]
Călin (Calinic) Alupi
Urmărește artistul
1906, Văncicăuţi, Hotin, Basarabia – 1988, Iaşi
Estimare
€ 700 – 1.000
Descriere
ulei pe carton 49.5 x 59.5 cm semnat și datat dreapta jos, în creion, „C. Alupi, 1932”

Peisaj din Franța [anii ’20]
Camil Ressu

1880, Galaţi – 1962, Bucureşti
Estimare
€ 7.000 – 10.000
Descriere
ulei pe carton 49 x 64 cm semnat dreapta jos, în creion, „C. Ressu”

Baigneuse [mijlocul anilor ’20]
Camil Ressu

1880, Galaţi – 1962, Bucureşti
Estimare
€ 8.000 – 12.000
Descriere
ulei pe carton 67 x 49 cm semnat dreapta jos, cu negru, „C. Ressu”
PROVENIENȚĂ
veche colecție privată românească, Cehia.
Detalii
Anii ’20 aduc o şi mai mare claritate în viziunea stilistică a lui Ressu: desenul va deveni închis, paleta de culori va fi redusă la doar câteva tonalităţi, tuşele vor acoperi zone compacte. Împreună, aceste calităţi au contribuit la definirea unui stil riguros, în care pictorul operează o sinteză, accentuând doar ceea ce este esenţial în reprezentarea realităţii. În perfectă antiteză cu alţi pictori – Petraşcu, Dărăscu, Steriadi, Tonitza – a căror viziune artistică se sprijinea pe elaborarea complexă a expresivităţii coloristice (interes pentru pictural), lui Ressu îi revine marele merit de a fi introdus în pictura românească interesul faţă de corp şi obiecte, prin plasticitatea formei. Cultivarea plasticităţii în picturile sale este alăturată atracţiei artistului faţă de motivul peisajului, mai ales în cel de-al treilea deceniu al secolului XX, când Ressu va introduce reprezentarea formelor plastice ale corpului în mijlocul naturii. Marea temă a baigneuzei intra în imaginarul lui Ressu încă din prima perioadă de creație, când cu siguranță ar fi văzut subiectul abordat în pictura modernă franțuzească la Cézanne, Matisse sau Renoir

Apus la Mangalia [anii ’20]
Nicolae Tonitza
Urmărește artistul
1886, Bârlad – 1940, Bucureşti
Estimare
€ 7.000 – 10.000
Descriere
ulei pe carton 25 x 34.5 cm semnat dreapta sus, cu brun, „Tonitza”
Detalii
Predilecția lui Tonitza pentru desen este aprofundată în urma studiile realizate la München, însă calitățile picturale le va dobândi ca urmare a înscrierii sale în cadrul Academiei de Artă de la Paris, unde acolo învață cum să utilizeze culoarea în favoarea sa și dobândește cunoștințele necesare care să îl ajute să atribuie spațiul și forma în ceea ce privește cromatica.

În perioada anilor 1920 Tonitza începe să se retragă periodic pe litoralul Mării Negre, în special la Mangalia, unde este atras de lumina specifică Dobrogei și va realiza o serie de opere inspirate de zona Mării Negre. Această perioadă este una dintre cele mai luminoase și poetice din cariera sa. Compozițiile sale sunt echilibrate cromatic, cu accent pe lumină și atmosferă, cu tușe vibrante și plăcute, unde câteva exemple în acest sens sunt:,,Peisaj dobrogean” sau ,,Peisaj din Deltă”.

Lucrarea de față, face parte din perioada anilor 1920 și este una dintre temele sale predilecte pe care o va relua de mai multe ori în cadrul acestei perioade de creație artistică pe care o va petrece pe litoralul românesc. Lucrarea surprinde momentul apusului de soare peste Marea Neagră, într-o atmosferă calmă și liniștită. Orizontul este jos, iar cea mai mare parte a lucrării fiind dominată de cer și mare, alături de câteva bărci și clădiri redate ușor în partea inferioară a lucrării, punând accent pe armonia dintre natură și lumină.

Compoziția este dominată de tonuri calde de portocaliu, brun și albastru închis ce creează o stare de liniște și contemplare, ce reflectă capacitatea lui Tonitza de a transmite stări sufletești prin intermediul peisajului. Astfel, apusul devine aici un simbol al trecerii timpului și al tăcerii. Stilul pe care îl adoptă în pictură reprezintă rezultatul unui studiu asiduu și al unui exercițiu continuu de îmbinare armonioasă a formelor și a culorilor dobândit în în urma studiilor de la Paris.


Bibliografie
PĂULEANU Doina, ,, Tonitza”, Monitorul Oficial, București, 2014.

Licitația include și o secțiune caritabilă dedicate asociației ”Climb Again”, prin care puteți licita și câștiga o sesiune de înot cu David Popovici, o expediție pe Mont Blanc sau alte experiențe inedite, prin care contribuiți la cauza dedicată susținerii copiilor și tinerilor cu dizabilități. ”Climb Again” este o organizație non-profit din România, dedicată integrării sociale, educației și dezvoltării personale a copiilor și tinerilor cu dizabilități, prin intermediul sportului, în special al escaladei. Fondată de Claudiu Miu, fost campion național și internațional la escaladă, ”Climb Again” transformă pasiunea pentru munte într-un instrument de schimbare și speranță. ”Ne dorim ca printr-un discurs pozitiv și prin promovarea poveștilor de succes din cadrul proiectelor Climb Again să influențăm percepția generală asupra potențialului copiilor și tinerilor cu nevoi speciale și să contribuim la integrarea lor – fie că vorbim de integrarea directă a celor pentru care cățăratul devine o vocație, sau indirectă, prin apartenența la o comunitate.” Până în prezent, ”Climb Again” a oferit sprijin pentru sute de copii și tineri din întreaga țară, colaborând cu școli, centre pentru persoane cu dizabilități și instituții publice. De asemenea, este un promotor activ al sportului paralimpic în România.