„Un artist există, poate, dinainte de a se naște”
„Un artist există, poate, dinainte de a se naște”
–Vasile Gorduz (8 octombrie 1931, Trifeşti, Moldova-12 decembrie 2008) sculptor român, din 1990 profesor universitar la catedra de sculptură a Universitații Naționale de Arte din București; personalitate de prim rang a sculpturii românești. Vasile Gorduz a fost soțul artistei Silvia Radu. (Wikipedia)
Vasile Gorduz, un sculptor român de referință din a doua jumătate a secolului XX, rămâne în memorie ca un creator care a transformat materia în expresie spirituală și ca profesor care a modelat generații de artiști. Pentru un blog dedicat artelor vizuale, iată o incursiune concisă, cu miză narativă și câteva verze cronologice esențiale.
Cine a fost Vasile Gorduz
– Născut în 1931 în Trifești (actual Basarabia), Gorduz a devenit una dintre cele mai reprezentative figuri ale sculpturei românești postbelice, cunoscut atât pentru forța monumentală a operei sale, cât și pentru dimensiunea sa intelectuală în cadrul comunității artistice. A decedat în 2008 la București, unde își încheie cariera ca profesor la Universitatea Națională de Arte București. [1][2]
– A fost soțul artistei Silvia Radu, exploatând în proiectele sale nu doar dimensiunea formelor, ci și energiile comunității creative din România, inclusiv implicarea în grupuri artistice cu preocupări spirituale. [1]
Biografie și traseu profesional
– Formare și începuturi: Absolvent al Academiei de Arte Frumoase din București în 1961, în clasa lui Ion Lucian Murnu, Gorduz intră în cercul profesioniștilor români ai sculpturii, unde se consolidează o linie de lucru caracterizată prin rigurozitate constructivă și căutări metafizice. [1]
– Roluri formative: Din 1990 activează ca profesor universitar în cadrul aceleiași instituții, contribuind la formarea noilor generații de sculptori în cadrul Universității Naționale de Arte București. [1]
– Grupări și contexte: Unul dintre momentele-cheie este contribuția la Gruparea 9+1 (fondatori și membri asociați cu preocupări religioase și reformatoare în artă), semnătate a unei etici artistice și a unei orientări spirituale în arta românească. [1]
Opere și teme majore
– Vocabular plastic: Opera lui Gorduz se caracterizează printr-o sinteză între registre tradiționale ale formei și o preocupare metaphysicală. Materialele variază de la piatră și bronz la ipsos pictat, iar lucrările sale par să caute „esența” printr-o claritate sobru-definită a formelor. [1][3]
– Subiecte reprezentative: Printre operele sale notabile figurează busturi și statui cu semnificații simbolice aspre: portrete de personaje românești și figuri istorice, precum Traian, Mircea Eliade sau Mihai Eminescu, răspândite în spații publice sau colecții, demonstrând capacitatea de a încărca monumentul cu valori spirituale și culturale. [1][4]
– Exploatarea spațiului monumental: Criticii au remarcat modul în care Gorduz îmbină forța volumetrică cu o căutare a „văzduhului” în interstițiile formelor, creând spații aproape aeriene în construcția volumelor. Această orientare distinge o parte a operei sale în cadrul sculpturii românești din perioada respectivă. [3][4]
Recepția critică și moștenirea
– Impact în legea culturală locală: Recunoașterea publică a operei sale a fost subliniată prin premii (de exemplu, Premiul Ion Andreescu din 1983 și alte distincții, pentru întreaga activitate artistică, deși detaliile exacte pot varia în surse). Între timp, rolul său de profesor a asigurat transmiterea unei etici a muncii și a unei vigilențe formale în rândul noilor generații de sculptori. [1]
– Memoria critică: Existența și receptarea lui Gorduz au fost subiect de comemorări, retrospective și eseuri, care pun în evidență „ipostaza mistică a geniului eminescian” (prin una dintre operele sale majore, Statuia Mihai Eminescu din Montreal), precum și relația sa cu alte personalități și cu spațiul public românesc. Aceste aprecieri indică un impact cultural ce se extinde dincolo de granițele țării. [2][4]
Dan Hăulică:
„Dincolo de încordările specifice romantismului, statuia pe care Gorduz i-a închinat-o poetului (Mihai Eminescu) închipuie o siluetă purtată de vîntul tăriilor, care însă îi asumă geniului umilitatea generoasă, care să-i proiecteze un aer creștin. Visul, cu blîndețe îndurătoare, a trecut peste sfidările contingentului, iar statuia pare a aștepta o judecată de apoi a sufletelor, în care să-i triumfe radios neprihănirea. Fiorul de absolut care ne ațintește din chipul poetului, zămislit după masca lui mortuară, va duce dincolo de marea oceană, unde se va instala statuia, o părticică din sufletul eminescian și deci, românesc”.[4]
Sorin Dumitrescu:
Vasile Gorduz a dăruit culturii spirituale românești „ipostaza mistică a geniului eminescian. El a reușit să scoată la iveală sfințenia ascunsă în trăsăturile arhetipale ale poetului, și pînă și fotografiile acestei lucrări, din oricare unghi ar fi făcute, rețin un chip al lui Eminescu semănând cu Hristos.[5]
Julia Maria Cristea:
Este vorba despre statuia din „Piața România” din Montreal, a „Luceafărului poeziei românești – Mihail Eminescu” – reprezentat deplorabil, desculț, într-o lungă cămășoaie, probabil în ultimii săi ani de boală, la Socola… Cine a aprobat această blasfemie? Nu e de mirare că la inaugurarea ei, autoritățile române – președintele și ministrul culturii, au fost întâmpinați cu huidueli.[6]
Leo:
...statuia expusă la Montreal ne arată un Eminescu marcat de boala sa mintală și îmbrăcat într-un fel de halat de spital. Pentru asta e faimos Eminescu între români? Pentru faptul c-a sfârșit nebun într-un ospiciu? Asta vrem sa arătăm noi lumii despre poetul nostru național? E ca și cum Discobolul n-ar fi fost sculptat în plin efort atletic, ci scremându-se într-o latrină.[7]
Bibliografie
[1] Vasile Gorduz https://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Gorduz
[2] La despărţirea de un mare sculptor – Vasile Gorduz (1931- … https://www.observatorcultural.ro/articol/la-despartirea-de-un-mare-sculptor-vasile-gorduz-1931-2008-2/
[3] Gorduz Vasile https://www.artindex.ro/2013/03/18/gorduz-vasile/
[4] REPORTAJ – Jocuri de volume în sculptura lui Gorduz și … https://curatorial.ro/arta/reportaj-jocuri-de-volume-in-sculptura-lui-gorduz-si-exuberanta-culorii-in-tablourile-silviei-radu-la-galeria-romana/
ISTORIA ARTEI 