Introducere.
Refik Anadol este un artist media turco-american născut în 1985, recunoscut pentru explorarea intersecției dintre artă, arhitectură, știința datelor și inteligența artificială (IA). Munca sa implică transformarea datelor brute în experiențe vizuale intense și sculpturi digitale, abordând teme precum memoria, natura, arhitectura și relația om-mașină. Anadol a câștigat o recunoaștere internațională, fiind pionier în utilizarea IA în artă și dezvoltând un stil unic de „pictură cu date”.
Poate părea ridicol dacă nu ați auzit niciodată ca o inteligență artificială să fie folosită pentru a crea o operă de artă, însă, pe zi ce trece, numărul artiștilor interesați de această nouă formă de artă crește. De fapt, în ultimii doi ani pot fi găsite multe lucrări realizate prin utilizarea algoritmilor AI. Într-adevăr, un bun exemplu în acest sens este Portretul lui Edmond de Belamy, o imprimare generată de algoritmi care a fost vândută pentru 432.500 de dolari în octombrie 2018.Refik Anadol este unul dintre artiștii new media în ascensiune. și astfel, astăzi, îl vom cunoaște pe Refik Anadol, unul dintre acei artiști new media care este atras de arta generată de algoritmi și care folosește acest nou mediu artistic într-un mod mult mai inovator. Anadol colectează date de la multe subiecte diferite din viața reală, cum ar fi oamenii, orașele sau chiar evenimentele meteorologice și le transformă în experiențe cinematografice fantastice cu ajutorul algoritmilor de inteligență artificială care vă vor ține hipnotizați ore întregi.Deci, fără alte formalități, să începem cu această stea strălucitoare a artiștilor din noile media
Stilul Artistic și Teme Principale
Pictura cu Date (Data Painting): Anadol a creat termenul „pictură cu date” în 2008, referindu-se la procesul de transformare a datelor invizibile în forme vizibile.
„In the early days, I was just trying to make the ‘invisible visible’”.
Utilizarea Inteligenței Artificiale (IA): A început să utilizeze IA în 2016, ca artist în rezidență la Google, explorând capacitatea mașinilor de a învăța, a visa și a halucina.
„If a machine can learn, can it dream?”
Imersiune: Anadol își propune să creeze experiențe imersive, care combină datele, lumina și spațiul pentru a provoca noi percepții ale realității.
Colaborarea Om-Mașină: Se concentrează pe interacțiunea dintre oameni și mașini, explorând potențialul creativ al acestei colaborări.
„My work locates creativity at the intersection of humans and machines.”
Arhiva ca Sursă de Inspirație: Utilizarea arhivelor digitale, de exemplu cele ale Los Angeles Philharmonic sau ale muzeelor, ca materie primă pentru operele sale.
„I think archives are one of the most important physical spaces, because that’s where information turns into knowledge.”
Spațiul Public: Interesul lui Anadol pentru arta în spații publice și modul în care aceasta interacționează cu mediul înconjurător.
„Inherently, public art must have an idea regarding its surrounding.”
Fluiditatea și Dinamismul: Lucrările sale sunt adesea caracterizate de forme fluide, în continuă transformare, care reflectă natura schimbătoare a datelor.
„You can see in my work this swirling, watery, infinitely moving, hundreds of molecules.”
Lucrări și Proiecte Cheie
Refik Anadol Unsupervised ,MoMa în perioada 19..11.2922-29.10.2023Nesupravegheat este o meditație asupra tehnologiei, creativității și artei moderne. Anadol a antrenat un model sofisticat de învățare automată pentru a interpreta datele disponibile public din colecția MoMA. Pe măsură ce modelul „plimbă” prin concepția sa despre această gamă vastă de lucrări, imaginează istoria artei moderne și visează la ceea ce ar fi putut fi – și ce ar putea urma. La rândul său, Anadol încorporează inputuri specifice site-ului din mediul din Lobby-ul Gund al muzeului – modificări ale luminii, mișcării, acustică și vremea de afară – pentru a afecta imaginile și sunetul în continuă schimbare.
Quadrature (2010): O performanță audio-vizuală care a explorat relația dintre arhitectură și media.
Visions of America: Amériques (2014): O instalație video specifică sitului, realizată în Walt Disney Concert Hall, care a răspuns muzicii în timp real, în timpul unui concert al Filarmonicii din Los Angeles.
Infinity Room (2015): Un mediu imersiv temporar care a folosit cartografierea de pixeli și proiecții 3D pentru a crea un spațiu infinit abstract.
WDCH Dreams (2018): O instalație monumentală proiectată pe exteriorul Walt Disney Concert Hall, utilizând date din arhiva filarmonicii pentru a imita procesul de visare umană.
Melting Memories (2018): O lucrare ce a utilizat mișcările motorii ale creierului uman ca date pentru IA.
„It reveals what our brain is capable of if we let it think outside the box.”
Machine Hallucination (2019): Un proiect ce a combinat trecutul și viitorul orașului New York, permițând inteligenței artificiale să halucioneze posibile viitoruri pe baza fotografiilor din trecut.
Machine Hallucinations: Nature Dreams (2021): O lucrare bazată pe date din imagini ale naturii, care a explorat relația dintre tehnologie, umanitate și cultură.
Quantum Memories (2020): O operă ce a utilizat software-ul de calcul cuantic de la Google AI pentru a crea o lume paralelă cartografiată 3D.
Unsupervised (2022): O instalație la MoMA, creată prin analiza metadatelor a 138.151 de lucrări din colecția permanentă a muzeului, explorând conceptul de „spațiu latent” .
„You might think you’re seeing an artwork you know, but you’re not. You’re seeing what’s missing in the latent space.
Living Architecture: Casa Batlló (2022): Un spectacol public NFT, ce a utilizat date în timp real de la clădirea Casa Batlló din Barcelona.
***Large Nature Model (LNM)***: Un model AI open-source axat pe natură, utilizând un set de date extins de elemente naturale, colectat prin tehnologii avansate.
NFT-uri și Blockchain
A început să exploreze NFT-urile în 2018, lansând prima colecție în 2020.
A vândut peste 11.000 de token-uri NFT, generând peste 30 de milioane de dolari.
Consideră NFT-urile o formă de artă publică accesibilă la nivel global.
A realizat NFT-uri dinamice, în continuă schimbare, care utilizează date în timp real și inteligența artificială generativă.
A tokenizat doar „capodoperele” din colecția sa, precum cea de la expoziția din Galeria Jeffrey Deitch, un NFT fiind vândut cu 400.000$.
Refik Anadol Studio și Dataland
Refik Anadol Studio a fost fondat în Los Angeles în 2015.
Studio-ul este format din arhitecți, oameni de știință ai datelor, designeri și cercetători din diverse domenii.
Dataland, un muzeu dedicat artei IA de 20.000 de metri pătrați, co-fondat de Anadol și Erkılıç, va fi deschis în Los Angeles la sfârșitul anului 2025.
Recunoaștere și Premii
Anadol a primit numeroase premii și recunoașteri, printre care:
Lumen Prize Gold Award
UCLA Edward A. Dickinson Alumnus of the Year Award
Lorenzo il Magnifico Lifetime Achievement Award for New Media Art
Microsoft Research Best Vision Award
iF Gold Award
D&AD Pencil Award
German Design Award
UCLA Art+Architecture Moss Award
Columbia University’s Breakthrough in Storytelling Award
Google’s Artists and Machine Intelligence Artist Residency Award
Viziunea Artistului
Anadol se consideră un artist media care utilizează tehnologia și algoritmii pentru a crea opere de artă inovatoare.
„I’m a media artist who has been working with algorithms and computer code for almost 14 years”.
Obiectivul său este de a crea artă accesibilă tuturor, care să inspire, să ofere speranță și bucurie.
„I want to make art for anyone, any age, and any background. I do not believe in the elitist borders of things that separate us.”
Este interesat de rolul IA în viitorul artei și cum poate fi utilizată pentru a crea experiențe noi.
„I do believe the next decade is all about defining what is real or not.”
Impactul și Recepția Operei Sale
Lucrările lui Anadol au atras un public numeros, cu sute de mii de vizitatori la expozițiile sale.
Publicul răspunde pozitiv la lucrările sale, adesea găsind un aspect vindecător și contemplativ.
„People are not just coming to the show but also sharing personal notes. Our work has a healing aspect.”
A stârnit discuții în lumea artei, fiind apreciat pentru abordarea sa inovatoare, dar și criticat de către unii critici tradiționaliști.
Concluzie
Refik Anadol este un artist media remarcabil, care a transformat datele și IA în mijloace de exprimare artistică. Prin lucrările sale, el explorează relația dintre umanitate și tehnologie, oferind experiențe vizuale imersive și provocatoare, cu un impact semnificativ asupra peisajului artistic contemporan.
ISTORIA ARTEI 