CONSTANTIN BRÂNCUȘI ,149 de ani de la naștere.(19 februarie 1876).

La Ambasada României din Paris, directorul Muzeului Național de Artă al României, Călin Stegerean, va susține marți, 4 martie 2025, de la ora 19:00, conferința cu titlul „Operele lui Brâncuși la Muzeul Național de Artă al României”.

Publicul va avea ocazia să afle detalii despre câteva din lucrările sale de tinerețe precum și despre lucrări care anunță perioada marilor sale creații expuse în Sala Constantin Brâncuși de la Muzeul Național de Artă al României. Însoțită de imagini, conferința va sublinia contextul în care au fost realizate unele lucrări, aspecte particulare care țin de legăturile sale permanente cu România, caracteristicile care fac din opera artistului una dintre cele admirate și mai spectaculoase.

Conferința este organizată de Ambasada României în Franța și Institutul Cultural Român Paris și va avea loc în Salonul de Aur al Ambasadei României, Hôtel de Béhague, 123 rue Saint Dominique, 75007 Paris.

Oana Zaharia, managerul Institutului Național al Patrimoniului, a declarat că de trei ani se încearcă, fără rezultat, să se scoată la licitație proiectarea restaurării operelor din piatră (Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii).

Lipsa de soluții din parte conducerii acestui institut fiind evidentă, managerul fiind depășit de situație. Nici măcar nu s-au alocat fonduri pentru întocmirea proiectului de restaurare a Coloanei fără Sfârșit care s-a înnegrit.

„Institutul Național al Patrimoniului a elaborat documentația pentru conservarea componentelor artistice ale ansamblului monumental Constantin Brâncuși, însă în ultimii doi ani am lansat procedura de 3-4 ori de licitație, dar nu am avut ofertanți la niciunul dintre aceste apeluri. Am revizuit documentația chiar de două ori și acum suntem în poziția în care luăm în considerare în acest an lansarea unui concurs de soluții internațional pentru intervenția de conservare a componentei artistice. Este foarte important să existe lucrări de mentenanță cu caracter regulat, care sunt absolut necesare pentru întreținerea conservarea punerea în valoare a operei marelui sculptor. Pentru mentenanță lucrăm împreună cu Primăria Târgu Jiu, pentru a-i susține În aceste lucrări de mentenanță, din punctul de vedere al specialiștilor pe care institutul îi are și reprezentarea în comisia monumentelor istorice, pentru că este nevoie de un aviz pentru aceste intervenții. Bugetul trebuie revizuit în funcție de studiile care vor fi făcute. La nivelul anului 2022, suma alocată se ridica undeva la 340.000 RON“, a spus Oana Zaharia, manager al INP.

O imagine cuprinzătoare asupra vieții și operei sculptorului român Constantin Brâncuși.Sunt explorate elementele privind evoluția stilului său artistic de la influențe tradiționale la abstracțiune, utilizarea materialelor precum lemnul, marmura și bronzul, și semnificația spirituală din spatele sculpturilor sale de asemenea, influențele folclorului românesc și artelor primitive asupra operei sale, precum și relația sa cu mișcările avangardiste din Paris. Sunt evidențiate opere specifice, precum „Pasărea în spațiu”, „Măiastra” și ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, analizând modul în care Brâncuși a urmărit să captureze esența formei și mișcării, mai degrabă decât o reprezentare literală.  Importanța zilei de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, și expozițiile dedicate operei sale, inclusiv cea de la Timișoara, cea mai amplă din România în ultimii 50 de ani. Trebuie  menționat impactul operei sale asupra altor artiști și statutul său de pionier al sculpturii moderne.

Doina Lemny este una dintre cele mai respectate și influente cercetătoare ale operei lui Constantin Brâncuși, activând ca cercetător muzeograf și curator la Centrul Georges Pompidou din Paris. Cu o carieră dedicată studierii și promovării operei marelui sculptor român, Doina Lemny a jucat un rol esențial în aducerea în prim-plan a complexității și profunzimii creației brâncușiene pe scena internațională a artei moderne.

Ziua marelui sculptor Constantin Brâncuși sărbătorită astăzi la Muzeul Național de Artă al României. Galeria de Artă Românească Modernă

Anul acesta se împlinesc 149 de ani de la nașterea marelui sculptor al secolului XX, artist care a redefinit sculptura modernă.

Cu această ocazie, ne întoarcem cu gândul și la expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale, curatoriată de Doina Lemny care a adus la Timișoara cea mai amplă expoziție Brâncuși organizată în România în ultimii 50 de ani. 

Astăzi, privim din nou spre opera lui Brâncuși, nu doar ca un omagiu, ci ca o redescoperire continuă a unei viziuni fără sfârșit.

Ziua marelui sculptor Constantin Brâncuși a fost sărbătorită pe data de 19 februarie la Muzeul Național de Artă al României. Galeria de Artă Românească Modernă .

 Prezentul articol creionează o imagine cuprinzătoare asupra vieții și operei sculptorului român Constantin Brâncuși, explorând elemente precum evoluția stilului său artistic de la influențe tradiționale la abstracțiune, utilizarea materialelor precum lemnul, marmura și bronzul, și semnificația spirituală din spatele sculpturilor sale.Sunt de menționat de asemenea, influențele folclorului românesc și artelor primitive asupra operei sale, precum și relația sa cu mișcările avangardiste din Paris.De evidențiat operele specifice, precum „Pasărea în spațiu”, „Măiastra” și ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, analizând modul în care Brâncuși a urmărit să captureze esența formei și mișcării, mai degrabă decât o reprezentare literală.

Importanța zilei de 19 februarie, Ziua Națională Constantin Brâncuși, a fost evidențiată în expozițiile dedicate operei sale, inclusiv cea de la Timișoara, cea mai amplă din România în ultimii 50 de ani care menționează impactul operei sale asupra altor artiști și statutul său de pionier al sculpturii moderne.

Constantin Brâncuși  este considerat unul dintre cei mai importanți și influenți sculptori ai secolului XX, un pionier al modernismului și „patriarhul sculpturii moderne”. Opera sa se caracterizează prin simplificare, abstracțiune, spiritualitate, un accent deosebit pe materiale și o legătură profundă cu folclorul și tradițiile românești, combinată cu influențe din culturi non-europene. Brâncuși a căutat să captureze „esența” lucrurilor, mai degrabă decât aparențele exterioare.

Brâncuși a căutat să „distileze” sculpturile la esența lor, eliminînd elementele inutile. Sculptura sa nu trebuie să implice o reprezentare realistă a naturii, ci poate reprezenta un concept abstract, cum ar fi „zborul”. „Il y a des imbéciles qui définissent mon œuvre comme abstraite, pourtant ce qu’ils qualifient d’abstrait est ce qu’il y a de plus réaliste, ce qui est réel n’est pas l’apparence mais l’idée, l’essence des choses.” („Sunt idioți care definesc munca mea ca abstractă; totuși ceea ce numesc abstract este ceea ce este cel mai realist. Ceea ce este real nu este aparența, ci ideea, esența lucrurilor.”).

Brâncusi spunea :”Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n‑o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi‑a dat peste mâini.” 

A fost inspirat folclorul românesc, încorporînd simboluri și motive din arta populară și mitologia românească.  Modelele geometrice ale regiunii se regăsesc în lucrările sale ulterioare, cum ar fi Coloana fără sfârșit, creată în 1918.

A fost influențat de credințele spirituale din România, precum și de budism și filosofia lui Milarepa. „King of Kings poate fi interpretată ca încercarea lui Brâncuși de a transpune puterea religiei orientale într-o formă sculpturală.”

Receptiv la influențele „primitive” din sculptura africană și arta populară românească, este și inspirat de abordarea lui Gauguin de a sculpta direct. „Referințele sexuale deschise din prima lucrare pot fi, de asemenea, inspirate de așa-numitele fetișuri primitive.”

Lucra în principal cu bronz și marmură, folosind suprafețe lustruite și experimentând cu patine pentru a crea efecte vizuale.

A creat multiple versiuni ale aceleiași sculpturi, explorând diferite variații ale aceleiași idei și rafinând formele în timp.

Serii notabile includ :”Sleeping Muse”, „The Kiss”, „Bird in Space” și „Maïastra”.

Lucrări Semnificative:

„The Kiss” (1907-08, 1916) – O reprezentare abstractă a iubirii și unității.

„Sleeping Muse” (1910) – O formă ovoidală care evocă somnul și potențialul creației. „Unele dintre capetele ovale aerodinamice ale lui Brâncuși, ale căror forme amintesc de sculpturile indiene de fertilitate prin fuziunea dintre formele de ouă și cele falice, sugerează miracolul creației.”

„Princess X” (1920) – O sculptură controversată cu o formă falică, interpretată ca reprezentând obsesiile sexuale ale Prințesei Marie Bonaparte.

„Bird in Space” (1923-40) – O serie abstractă care reprezintă zborul, nu neapărat o pasăre specifică. „Aspirațiile spirituale ale lui Brâncuși, dorința sa de transcendere a lumii materiale și a constrângerilor sale, sunt exprimate în descrierea Păsării în spațiu ca fiind „un proiect înainte de a fi extins pentru a umple bolta cerului”.”

„Ansamblul sculptural dela Târgu Jiu” (1935-1938) – Un memorial de război care include :   Masa tăcerii”, „Poarta sărutului” și „Coloana fără sfârșit”. 

Contextul Vieții și Carierei:

Educație: A studiat la Craiova Școala de Arte și Meserii și la București Școala de Arte Frumoase înainte de a se muta la Paris.

Influența lui Rodin: A lucrat scurt timp în atelierul lui Rodin, dar a părăsit, simțind că nu poate crește sub influența sa. ” Nimic nu poate crește sub copacii mari.” 

Paris: A trăit și a lucrat în Paris, integrându-se în avangarda artistică a vremii.

In perioada 1910-1940 a abordat tema păsării.

Procesul „Bird in Space”: A câștigat un proces în Statele Unite pentru a stabili că „Bird in Space” este o operă de artă, nu un obiect industrial.

Templul de Meditație: A proiectat, dar nu a realizat, un templu de meditație în India pentru Maharaja din Indore.

Moștenirea:

Opera sa continuă să inspire și să influențeze artiștii contemporani.

Studioul său din Paris a fost reconstruit lângă Centrul Pompidou și este deschis publicului.

Brâncuși varia perspectivele fotografiilor: cadre largi sau prim-planuri pentru a educa ochiul.
Brâncuși spunea: „Nu căutați formule obscure sau mister. Vă ofer bucurie pură. Priviți sculpturile până când le vedeți”…

Expoziția Brâncuși: Surse românești și perspective universale.Timișoara (30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024).

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” își propune să exploreze unicitatea lui Brâncuși, evidențiind modul în care a depășit influențele și granițele artistice pentru a crea forme pure. Evenimentul prezintă etapele evoluției sale artistice, de la influențele școlii din București la ruptura de Rodin și adoptarea sculpturii directe. Expoziția include sculpturi, fotografii și fragmente filmate de Brâncuși, oferind o perspectivă inedită asupra creației sale. Această retrospectivă importantă este finanțată de Consiliul Județean Timiș și co-organizată de mai multe instituții culturale majore, fiind cea mai mare expoziție Brâncuși din România din ultimii 50 de ani.

Expoziția „Față în Față. Începuturi” de Anca Pașa Deaconu:
Expoziția este un omagiu adus lui Constantin Brâncuși. Face parte dintr-o cercetare doctorală mai amplă a artistei.
Include lucrări fotografice alb-negru (unele monumentale) și video-uri cu performance-uri anterioare.
Alegerea albului și negrului o apropie de Brâncuși, care își fotografia propriile lucrări pentru a surprinde lumina.
Performance-urile sunt centrate pe dualitate (alb și negru, gemene) și au loc în diverse locații.
Conceptul central este lupta dintre alb și negru, cu scopul de a ajunge la un echilibru.

Expoziție omagială „Bust de copil” la Galeriile Artmark:
„Bust de copil”, sculptat în 1906, este expus pentru a marca 149 de ani de la nașterea lui Brâncuși.
Este prima sculptură dintr-o serie dedicată copiilor.
Doina Lemny afirmă că această lucrare a fost importantă pentru evoluția lui Brâncuși și a fost remarcată de membri ai juriului precum Rodin, Bourdelle, Maillol și Medardo Rosso.
Sculptarea busturilor de copii a fost un exercițiu formativ care i-a permis să participe la expoziții și saloane în Paris.

O expoziție la Institutul Cultural Român din Budapesta îmbină arta lui Brâncuși cu studiile anatomice ale artistului-anatomist Barcsay Jenő.
Proiectul subliniază legătura dintre știință, educație și artă.
Expoziția prezintă lucrări ale ambilor artiști, provenind din patrimoniul Muzeului de Artă din Craiova.