Lecțiile neașteptate ale nordului: 4 Idei din Arta Nordică ce ne pot schimba perspectiva

1.0 Introducere: Arta Nordică este mai mult decât un țipăt

Când ne gândim la arta nordică, o imagine apare aproape inevitabil în mintea noastră: o figură spectrală, cu mâinile pe față, pe un pod, sub un cer sângeriu. Țipătul lui Edvard Munch a devenit un simbol universal al anxietății moderne, o imagine atât de puternică încât pare să definească singură o întreagă tradiție artistică. Dar, deși această capodoperă este profundă, ea este doar o fereastră îngustă către un univers artistic și cultural nordic mult mai complex, mai nuanțat și, adesea, surprinzător.

Acest articol explorează patru dintre cele mai neașteptate și profunde idei extrase din arta nordică, de la tradiții culturale la artiști contemporani. Sunt lecții contra-intuitive despre creativitate, rolul nostru în societate și însăși natura experienței umane — idei care ne pot schimba perspectiva nu doar asupra artei, ci și asupra noastră și a lumii înconjurătoare.

2.0 Takeaway 1: Nu doar privești arta. O recreezi împreună cu ceilalți.

În lumea artistului danezo-islandez Olafur Eliasson, arta nu este un obiect pasiv agățat pe un perete. Este o experiență care te învăluie, un mediu pe care îl activezi prin simpla ta prezență. Instalațiile sale imersive, care folosesc elemente primare precum ceața, lumina, apa și temperatura, sunt concepute astfel încât vizitatorul să devină o parte integrantă a operei de artă.

Imaginați-vă că intrați într-unul dintre tunelurile sale pline de ceață. Vizibilitatea este redusă la puțin peste un metru și jumătate. Instantaneu, celelalte simțuri devin mai alerte: auzul se ascute pentru a localiza alți vizitatori, iar corpul începe să analizeze spațiul pentru a se orienta. Pe măsură ce înaintați, ceața își schimbă culoarea. Când treceți printr-o zonă albastră, simțiți o răcoare subtilă. Când intrați în ceața galbenă, o căldură inexplicabilă vă învăluie, de parcă ați fi în lumina soarelui. Apoi, brusc, întunericul devine total. În acest vid vizual, atenția se mută complet spre interior: auziți propria respirație, simțiți bătăile inimii.

Dar experiența nu se oprește la nivel individual. În alte instalații, cum ar fi Your negotiable panorama, prezența altor persoane modifică în timp real mediul pentru toată lumea. Umbra ta se amestecă cu a altora, mișcările lor alterează undele de lumină care te înconjoară. Astfel, Eliasson transformă participarea în co-creare. Lecția nu este doar că „tu completezi arta”, ci că „tu și cei din jurul tău sunteți într-o constantă co-creare a realității artistice”. Este o trecere de la introspecție la conștiința socială. Scopul, așa cum îl descrie artistul, este acela de a ajunge:

„să te vezi pe tine însuți văzând”

3.0 Takeaway 2: Melancolia nu este o slăbiciune, ci un motor creativ.

Edvard Munch este, fără îndoială, maestrul melancoliei. Principala sa sursă de inspirație a fost propria viață, marcată de suferință romantică, boală și moartea timpurie a mamei și a surorii sale. El nu a căutat să documenteze pur și simplu aceste evenimente, ci să traducă trauma personală într-un limbaj universal al emoțiilor umane fundamentale: dragoste, anxietate, gelozie și moarte.

Ceea ce Munch a exploatat este un concept cultural adânc înrădăcinat în regiune: „Melancolia Nordică”. Departe de a fi considerată doar o tristețe pasivă sau o slăbiciune, melancolia a fost privită în cultura nordică drept o energie creativă, un ideal romantic și o sursă de geniu artistic. Această stare este intrinsec legată de peisajul și condițiile climatice ale regiunii, de lumina unică a crepusculului, amurgului și zorilor. Era considerată o stare de sensibilitate sporită, un teren fertil pentru introspecție și creație. Artiști precum Munch nu doar că au simțit melancolia, ci au folosit-o ca pe un instrument, o energie și un stil estetic distinct, vizibil în capodopera sa intitulată Melancolie (1892).

Pentru Munch, arta era o modalitate de a da formă unor stări interioare intense, aproape violente. Așa cum scria în jurnalele sale, descriind experiența care a inspirat Țipătul, emoția pură putea deforma realitatea:

Am simțit un mare țipăt —și am auzit, da, un mare țipăt— culorile din natură—au rupt liniile naturii

4.0 Takeaway 3: Arta te poate face un cetățean mai bun.

Ne întoarcem la Olafur Eliasson, a cărui operă nu este doar despre percepția individuală, ci și despre conștiința colectivă. El crede că arta are puterea de a face spațiul public „negociabil” și „tangibil”. Ce înseamnă asta? Înseamnă că arta ne poate trezi dintr-o stare de pasivitate, făcându-ne să simțim că orașul în care trăim nu este doar un decor static, ci un sistem viu, din care facem parte și asupra căruia putem avea un impact. Ea ne poate face să simțim, într-un mod palpabil, că acțiunile noastre, de la a ne exprima opinia până la a vota, au greutate și produc o diferență reală.

Un exemplu perfect este proiectul său Green river. Fără niciun avertisment, Eliasson a folosit un colorant non-toxic pentru a vopsi râuri din diverse orașe — Stockholm, Los Angeles, Tokyo — într-un verde fosforescent, șocant. Reacțiile au variat de la panică la amuzament, dar scopul a fost atins: locuitorii au fost forțați să vadă un element familiar al peisajului urban într-un mod complet nou. Râul, adesea ignorat, a devenit brusc vizibil, un subiect de discuție și reflecție.

Prin acest gest simplu, Eliasson a demonstrat că orașul nu este doar o „imagine” pe care o consumăm pasiv. Este un spațiu viu, în care putem interveni. Ideea contra-intuitivă este că o intervenție artistică poate întări conștiința civică, construind o punte peste prăpastia dintre gândire abstractă și acțiune concretă și încurajând trecerea esențială de la „a gândi” la „a acționa”.

5.0 Takeaway 4: Cea mai importantă Colecție de Artă Modernă Nordică a fost donată publicului de un filantrop care transformă grânele în cultură.

Colecția Tangen
Timp de peste 30 de ani, Nicolai Tangen a reunit una dintre cele mai mari colecții de artă modernistă nordică, care este acum administrată și pusă la dispoziția publicului de către Kunstsilo.

Operă de artă Castelul Sade realizată de Anna-Eva Bergman
Anna-Eva Bergman, Chateau de Sade, 1961 ©Anna-Eva Bergman/BONO 2023
Cea mai mare colecție de artă modernistă nordică din lume
Colecția Tangen cuprinde peste 6.000 de lucrări și se spune că este cea mai mare și mai importantă colecție de artă modernistă nordică din perioada 1910-1990.

Accentul principal pus pe modernismul nordic al colecției o face excepțională într-un context global și include picturi, grafică, sculpturi, lucrări textile, ceramică, obiecte de artizanat, fotografie și artă conceptuală. Caracterul unic al colecției este faptul că aceasta explorează în profunzime opera unor mari artiști cunoscuți precum Reidar Aulie, Asger Jorn, Lars-Gunnar Nordström și Anna-Eva Bergman. În plus, s-a depus o muncă importantă pentru a colecta lucrări ale unor artiști care au fost trecuți cu vederea de istorie. O parte a implementării strategiei din spatele colecției a fost selectarea unui set de lucrări bazate pe preferințele și interesele personale ale lui Nicolai Tangen, precum și pe ceea ce acesta dorește personal să exploreze în profunzime.

Caracteristica unică a colecției este faptul că explorează în profunzime opera unor artiști mari și cunoscuți precum Reidar Aulie, Asger Jorn, Lars-Gunnar Nordström și Anna-Eva Bergman. În plus, s-a depus o muncă importantă pentru a colecta lucrări ale unor artiști care au fost trecuți cu vederea de istorie. O parte a implementării strategiei din spatele colecției a fost selectarea unui set de lucrări bazate pe preferințele și interesele personale ale lui Nicolai Tangen, precum și pe ceea ce acesta dorește personal să exploreze în profunzime.

Gama largă de artă din colecție oferă posibilități aproape nelimitate pentru crearea unui program bogat de expoziții temporare legate de diferite teme și lucrări artistice.
Lumea artei și cea a finanțelor par adesea a fi în opoziție, dar povestea lui Nicolai Tangen demonstrează o uniune surprinzătoare. Tangen este CEO-ul fondului suveran al Norvegiei, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din lume, și fondatorul fondului speculativ AKO Capital. Dar, pe lângă o carieră de succes în finanțe, el deține și un master în istoria artei. Angajamentul său este total: semnatar al „Giving Pledge”, Tangen și-a propus să-și doneze întreaga avere, estimată la 550 de milioane de lire sterline. Fundația sa, AKO, a aprobat deja granturi de peste 300 de milioane de lire sterline, concentrate pe educație și artă.

Dar gestul său definitoriu este transformarea unei colecții private de peste 5.000 de lucrări într-un bun public. Colecția sa, considerată cea mai importantă de artă modernă nordică din lume, stă la baza noului muzeu Kunstsilo din orașul său natal, Kristiansand. Simbolismul este profund: muzeul este găzduit într-un siloz de cereale din 1935, o bijuterie a arhitecturii funcționaliste, restaurată meticulos. Actul său nu este doar o donație; este o transformare a unui loc de depozitare agricolă, de hrană pentru trup, într-o catedrală pentru hrană culturală.

Mai mult, colecția sa nu este doar un ansamblu de trofee. Ea include atât artiști consacrați, cât și pe cei „care au fost ocoliți de istorie”. Astfel, Tangen nu acționează doar ca un filantrop, ci și ca un conservator cultural, salvând și re-prezentând o istorie mai completă și democratică a modernismului nordic. El este un corector istoric, a cărui moștenire este acum accesibilă tuturor.

Kunstsilo, un nou muzeu de artă modernă nordică, s-au. deschis în Norvegia pe data de11 mai 2024 | Visit Norway – Mynewsdesk

Un centru cultural inovator, Kunstsilo va invita vizitatorii să interacționeze cu arta și să experimenteze cel mai spectaculos arhipelag din sudul Norvegiei

Kunstsilo, un nou muzeu de talie mondială.. Situat în Kristiansand, în sudul Norvegiei, Kunstsilo integrează perfect Muzeul de Artă din Sudul Norvegiei și prestigioasa Colecție Tangen de artă nordică.

Găzduit într-un siloz de cereale meticulos restaurat, Kunstsilo reprezintă o dovadă a ingeniozității și creativității umane.  Cu o suprafață expozițională extinsă de 3.300 de metri pătrați, acest proiect de conservare a patrimoniului, realizat de Mestres Wåge Arquitectes și MX_SI Architectural Studio, transformă o bijuterie arhitecturală funcționalistă proiectată de stimații arhitecți Arne Korsmo și Sverre Aasland în 1935 într-un spațiu cultural de clasă mondială.

Kunstsilo va fi mai mult decât un muzeu de artă; acest centru cultural inovator va fi un loc unde se poate interacționa cu arta digitală, se pot explora idei noi și se poate experimenta o serie de expoziții internaționale itinerante. Oferind vederi panoramice asupra spectaculoasei linii de coastă a regiunii, spațiul va servi și ca loc de desfășurare a prelegerilor, concertelor, experiențelor culinare, atelierelor și evenimentelor.

În inima Kunstsilo se află Colecția Tangen, cea mai mare colecție privată de artă nordică din lume. Fondată de Nicolai Tangen, originar din Kristiansand și mecena devotat, colecția cuprinde peste 5.500 de lucrări realizate de peste 300 de artiști din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.  În calitate de colecționar de artă și mecenat, Nicolai Tangen a înființat Fundația AKO și a susținut arta din regiune, realizată atât de artiști renumiți, cât și de artiști ignorați. Achiziționând prima sa operă de artă în anii 1990, colecția va lăsa o amprentă durabilă asupra peisajului artistic global prin prezentarea și conservarea sa continuă la Kunstsilo.

Expoziția inaugurală a Kunstsilo, „Pasiunile Nordului” (11 mai 2024 – toamna 2024), a fost o călătorie captivantă în arta nordică. Inspirată de teme conceptuale extrase de la giganți literari precum Thomas Hardy și Virginia Woolf, expoziția explorează dinamica dintre societate, comunitate, aspectele mecanice și organice și contrastul dintre viața rurală și cea urbană. Desfășurându-se prin 25 de camere, fiecare împodobită cu stări distinctive și culori pastelate, expoziția prezintă peste 700 de lucrări din Colecția Tangen realizate între 1910 și 1990, subliniind o perspectivă multifațetată asupra artei moderne și reflectarea acesteia asupra vieții în secolul XX, aflat în rapidă schimbare.

„Expunerea Colecției Tangen în Kristiansand a fost mult timp un vis al meu, iar Kunstsilo este un loc unic. Cu arhitectura sa impresionantă, priveliștile asupra oceanului și o viziune de a transforma aprecierea artei moderne nordice, Kunstsilo va schimba regulile jocului. Muzeul așteaptă cu nerăbdare să primească vizitatori începând cu luna mai.” Nicolai Tangen. Membru al consiliului de administrație al Kunstsilo și fondator al Colecției Tangen

Despre Kunstsilo


Cu arhitectura sa emblematică, amplasată pe pitoreasca peninsulă Odderøya din Kristiansand, Kunstsilo va fi un muzeu care captivează, surprinde și încântă pe toți cei care intră.

Kunstsilo administrează trei colecții permanente: Colecția Tangen, Colecția de Artă din Norvegia de Sud și Pinacoteca Christianssands. Colecția Tangen este cea mai mare colecție de artă modernistă nordică din lume, conținând peste 5.500 de opere de artă.

Kunstsilo va fi un loc plin de experiențe artistice diferite și va fi, de asemenea, o arenă pentru interacțiune inovatoare cu arta digitală. În plus, muzeul va găzdui un program continuu de evenimente și activități, cum ar fi dezbateri, ateliere de familie și concerte.

6.0 Concluzie: privind Nordul cu alți ochi

De la arta care ne cere să co-creăm realitatea împreună, la melancolia transformată în forță creatoare, înrădăcinată în peisajul fizic; de la intervenții artistice menite să ne facă cetățeni mai buni, la filantropia la scară largă care transformă capitalul privat în cultură publică — arta nordică ne oferă lecții profunde și adesea neașteptate. Ea ne arată că arta nu este doar despre a privi, ci despre a simți, a reflecta și a acționa.

La final, rămânem cu o întrebare provocatoare, inspirată de viziunea lui Olafur Eliasson: Cum s-ar schimba experiența noastră zilnică dacă am privi spațiile din jurul nostru — strada, parcul, orașul — nu ca pe un fundal pasiv, ci ca pe o scenă „negociabilă” în care propria noastră prezență și acțiune contează cu adevărat?