Unul dintre cei mai pionieri sculptori ai erei moderne, Constantin Brâncuși părea să emancipeze spiritele odihnitoare ale subiecților săi de granițele lor corporale, așa cum se întâmplă cu păsările sale din bronz și marmură, elegant lustruite, care sugerează nu atât corpuri animale, cât elegante parabole de zbor.
Constantin Brâncuși (pronunțat Bran-KOOSH în limba română originală) s-a născut pe 19 februarie 1876 la poalele Munților Carpați, copilul unor păstori săraci. La optsprezece ani, s-a înscris la Școala de Arte și Meserii din Craiova, unde a studiat prelucrarea lemnului și sculptura. În 1903, a călătorit la Paris, lucrând pentru scurt timp în atelierul ilustrului Auguste Rodin, înainte de a porni în propria sa căutare spre abstracția radicală din formele naturale. Și-a atins această viziune estetică distinctă în principal prin sculptură directă, spre deosebire de sculptarea modelelor care urmau să fie turnate în alt mediu – o practică care amintește de tradițiile populare din Carpatia sa natală, precum și de culturile „exotice” africane și polineziene din care Brâncuși și mulți dintre colegii săi moderniști s-au inspirat. În 1913, lucrările lui Brâncuși au fost expuse atât la Salon des Indépendants, cât și la Armory Show, prima expoziție majoră de artă modernă din America. În 1920, a stârnit agitație cu Prințesa X , care a reprezentat-o pe Marie Bonaparte cu umflături umflate pe care mulți de la Salon le-au considerat indecente. Mai târziu în acel deceniu, sculptorul s-a trezit în centrul unui alt scandal când acum iconica sa Pasăre în spațiu din bronz a fost inițial clasificată la „Ustensile de bucătărie și provizii de spital” de către Vama SUA. În 1938, Brâncuși a fost însărcinat să creeze un monument dedicat Primului Război Mondial la Târgu Jiu, care pentru mulți cercetători reprezintă deznodământul carierei sale artistice. A murit pe 16 martie 1957.
Lucrările lui Brâncuși se află în instituții precum Muzeul Național de Artă al României din București, Muzeul de Artă Modernă din New York și Musée National d’Art Moderne, căruia i-a lăsat moștenire conținutul studioului său. Printre licitațiile recente se numără „Prométhée” , vândută la Sotheby’s în 2012 pentru 12,68 milioane de dolari, față de o estimare ridicată de 8 milioane de dolari.
Brâncuși și Avangarda: Anul Cultural România-Italia.”
Programul vast și ambițios al „Anului Cultural România-Italia 2026”, marcând primul proiect comun de o asemenea anvergură între cele două națiuni. Un element central al acestei colaborări îl constituie celebrarea sculptorului Constantin Brâncuși, mai ales că anul 2026 a fost desemnat „Anul Constantin Brâncuși” în România, la 150 de ani de la nașterea sa. Punctul de maxim interes este expoziția „Brâncuși: scolpire il volo”, organizată la Parcul Arheologic al Colosseumului din Roma, care a reunit sculpturi celebre inspirate din tema zborului, alături de antichități romane. Această expoziție inovatoare a explorat inclusiv experimentele fotografice și cinematografice ale lui Brâncuși, mijloace prin care artistul și-a dematerializat și documentat opera. În plus față de artele vizuale, programul cuprinde evenimente de înaltă ținută, incluzând un concert de gală la Teatro dell’Opera di Roma și expoziții dedicate avangardei românești, desfășurate pe parcursul mai multor luni.
În conferința organizată la Roma pentru anunțarea acestui amplu program a fost prezentat în premieră și logo-ul Anului cultural România–Italia 2026: un simbol identitar elaborat de Institutul Național al Patrimoniului din România.
Anul cultural România-Italia, care va debuta în decembrie, cuprinde evenimente speciale organizate în ambele țări, inclusiv o expoziție Constantin Brâncuși la Roma
Prima expoziţie Brâncuşi la Roma a fost deschisă în Parcul Arheologic al Colosseumului – FOTO (2025)
„Sunt profund recunoscătoare prietenei mele, Alfonsina Russo, directorul general al Parcului Arheologic al Colosseumului, care a transformat în realitate visul pe care l-am avut încă de la începutul mandatului meu la Roma, acela de a celebra creaţia lui Brâncuşi în inima culturii europene, aici, la Roma”.
a scris pe Facebook diplomatul.
„Pentru mine, această expoziţie nu este doar un omagiu adus unui mare artist român în apropierea zilei sale de naştere, 19 februarie, ci şi un gest de suflet, prin care istoria, cultura şi identitatea noastră se întâlnesc cu Roma, într-un dialog al frumuseţii şi inspiraţiei. Vă invit să vizitaţi Uccelliere Farnesiane din Parcul Arheologic al Colosseumului şi să descoperiţi această expoziţie, poveste a zborului şi a creaţiei, lăsându-vă purtaţi de arta unui om care a ştiut să sculpteze esenţa umanităţii. Brâncuşi ne arată că limita dintre cer şi pământ există doar pentru a ne inspira să o depăşim”, a mai spus aceasta.
Expoziţia este structurată în două secţiuni: prima reuneşte o selecţie a sculpturilor binecunoscute ale lui Brâncuşi, în timp ce a doua explorează opera sa fotografică şi cinematografică, instrumente prin care artistul a investigat potenţialul expresiv al sculpturii. Tema centrală este bestiarul păsărilor, un motiv recurent în opera artistului, pe care îl declină în diferite versiuni de-a lungul vieţii şi care simbolizează zborul, visul omului de a evada din condiţia sa terestră, într-o ascensiune spre infinit.
Printre lucrările din expoziţie se remarcă „Le Coq”, 1935, „L’Oiselet”, 1928, şi „Leda” (cca. 1920-1926), toate provenind de la Centre National d’art et de la culture Georges Pompidou din Paris.
A doua secţiune a expoziţiei este dedicată experimentelor fotografice şi cinematografice ale lui Brâncuşi. În anii 1920 şi 1930, Brâncuşi a apelat la fotografie şi film pentru a spori calităţile plastice ale sculpturilor sale, precum şi pentru a le documenta. Acestea sunt pentru el mijloace de a surprinde caracterul efemer şi fragmentar al sculpturii, care eludează percepţia totală a formei. Un exemplu emblematic este filmul „Leda în mişcare” (1936), în care sculptura este plasată pe un disc rotativ din oţel lustruit care îi reflectă imaginea, creând un joc al metamorfozei continue.
Alături de sculpturile lui Brâncuşi, expoziţia prezintă o selecţie de sculpturi antice de la Muzeul Naţional Roman, Muzeul Naţional Arheologic din Veneţia şi Muzeul Naţional Etrusc din Villa Giulia.
Expoziţia „Brancusi: scolpire il volo”, deschisă publicului între 13 februarie şi 11 mai, arată cum artistul a transformat formele organice, inspirate din arta populară românească, în simboluri nemuritoare ale purităţii şi spiritului uman.
Notă :Parcul Arheologic al Colosseumului este o zonă istorică din Roma care include Colosseumul, Forul Roman și dealul Palatin. Acesta este un sit arheologic important care permite vizitatorilor să exploreze ruinele antice, să înțeleagă istoria Romei Antice și să obțină bilete pentru tururi. De asemenea, zona oferă diverse activități precum tururi ghidate, cursuri de gătit, degustări de vin și experiențe culturale.
– Colosseumul: Principalul amfiteatru roman, unde se desfășurau lupte de gladiatori și alte evenimente publice.
– Forul Roman: Centrul politic, religios și social al Romei antice, unde se pot vedea ruinele templelor, bazilicilor și altor clădiri importante.
– Dealul Palatin: Unul dintre cele mai vechi cartiere din Roma, unde se află ruinele palatelor imperiale.
Sunt implicate teatre, muzee și diverse spații expoziționale. În perioada decembrie 2025 – iulie 2026, va fi promovată cultura română în Italia. Ulterior, accentul va fi mutat în România.
Ambasada României în Italia deschide, în 1 decembrie, la Teatro dell’Opera di Roma, seria evenimentelor incluse în programul Anului cultural România–Italia 2026 printr-un concert de gală organizat în colaborare cu Opera Națională București, care marchează și Ziua Națională a României.
Două zile mai târziu, soprana Iulia Isaev şi baritonul Alexandru Constantin, solişti ai ONB, acompaniaţi de pianista Liana Mareş cântă pe scena Opera La Scala din Milano.
În prima jumătate a anului, vor fi organizate expoziții, proiecții de film, vor avea loc spectacole de teatru și balet.
Brâncuși: originile infinitului
Expoziția „Brâncuși: originile infinitului”, organizată de Muzeul Național de Artă al României la Roma, concepută ca o incursiune în matricea creativității moderniste, este unul dintre evenimentele speciale ale sezonului, după cum a anunțat Gabriela Dancău, ambasadoarea României în Italia.
Anul 2026 este, în România, desemnat Anul Brâncuși, împlinindu-se un secol și jumătate de la nașterea artistului. În țară, nu au fost încă anunțate expoziții sau alte proiecte dedicate. Este posibil ca această expoziție de la Roma să fie ulterior adusă la București.
Inedite despre sculptura lui Brâncuși
– Constantin Brâncuși a desființat fața și spatele sculpturii.
– A creat conceptul luminii ieșite din sculptură, fără umbre.
– A recuperat sculptura ca parte din sculptura ca întreg. Semnificativă
– Opera sa este funerară și recuperează protofolclorul românesc.
– Opera sa nu are istorie, este atemporală, fiind legată de veșnicie.
– Opera sa nu ocupă un loc în spațiu, fiind o revelație care ordonează spațiul și timpul.
– Opera sa este o modelare a formelor divine in lumea manifestării materiale.
– Opera sa constă în dematerializarea lumii.
Brâncuși a fost consacrat de mari personalități precum:
Guillaume Apollinaire, Hans Arp, Paul Morand, Jacques Lassaigne, Ezra Pound până la Carl Sandburg, James Joyce, Jean Cassou, Henry Moore, Vera Muhina, Man Rey. Dar și de scriitori români și artiști ca Tudor Arghezi, Nicolae Iorga, Tristan Tzara, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Petru Comarnescu, Marcel Iancu, V.G. Paleolog, Dumitru Velea.
„Este unul dintre cele mai ambițioase și mai semnificative proiecte întreprinse până în prezent, primul An Cultural comun organizat vreodată în istoria celor două țări”, a punctat diplomatul.
Între reperele centrale se numără spectacolul de balet al Operei din Cluj-Napoca prezentat la Opera Petruzzelli din Bari, care evidențiază vitalitatea scenei românești contemporane; și o amplă expoziție dedicată avangardei românești, vernisată la Palermo, menită să restituie contribuția decisivă a artiștilor români la reconfigurarea expresiilor vizuale europene ale secolului XX.
Anul acesta, în perioada februarie-mai, în spațiul Uccelliere Farnesiane din Parcul Arheologic al Colosseumului de la Roma, a fost prezentată „Brancusi: scolpire il volo”.
Surse:
Curatorial Brâncuși și avangarda, expoziții în Anul cultural România-Itali
Basilica.ro 2026 va fi instituit drept „Anul Constantin Brâncuşi
News.ro Prima expoziţie Brâncuşi la Roma a fost deschisă în Parcul Arheologic al Colosseumului
ISTORIA ARTEI 